English
Boala inflamatorie pelvina cuprinde un spectru larg de afectiuni infectioase si inflamatorii ale tractului genital superior feminin ce includ endometrita, salpingita, leziuni tubo-ovariene si peritoneale, dar si cu implicatea structurilor adiacente pelvine. Infectia si inflamatia se pot extinde la intregul abdomen incluzand structurile perihepatice (sindrom Fitz-Hugh−Curtis).
Clasic, pacientele cu risc ridicat sunt tinere (in general sub 25 ani), care au parteneri sexuali multipli, nu folosesc mijloace contraceptive locale de bariera.
BIP este initiata de infectii care ascensioneaza de la nivelul vaginului sau colului uterin catre partea superioara a tractului gental feminin.
ETIOLOGIE:
Dintre organismele incrimnate in etiologia bolii se numara:
– in principal Chlamydia trachomatis (CT) si Neisseria gonorrhoeae (NG) (conform ultimelor date frecventa lor este in scadere in favoarea altor microorganisme), alaturi de:
– Gardnerella vaginalis (GV), Haemophilus influenzae, si anaerobi cum sunt specii de Peptococcus si Bacteroides, cytomegalovirus (CMV), Mycoplasma hominis, Ureaplasma Urealyticum si Mycoplasma genitalium.
– s-au mai izolat Herpes simplex virus 2 (HSV-2), Streptococcus agalactiae, specii de bacterii gram-negative enterice (ex. Escherichia coli), Trichomonas vaginalis.
In cele mai multe cazuri, conform studiilor, este vorba de o infectie multipla, evidentiindu-se mai multe specii de microorganisme concomitent, sunt deci coinfectii.
FIZIOPATOLOGIE:
In majoritatea cazurilor exista 2 faze: in prima are loc infectarea vaginului si colului iar in cea de-a doua are loc ascensiunea infectiei prin colul uterin catre endometru, uter, trompe, ovare, peritoneu, organele pelvine si cavitatea abdominala.
Mecanismul (de fapt mecanismele) prin care se realizeaza ascensionarea nu sunt foarte clare inca.
Daca infectia vaginala si a colului poate trece de multe ori neobservata, ascensionarea ar trebui sa fie in mod teoretic blocata de existanta mucusului cervical, dar modificarile acestuia de pe parcursul ciclului menstrual (in perioada de ovulatie si menstruatie), inflamatia colului si vaginului, eventual un flux menstrual retrograd, deschiderea colului in timpul menstrei, tratamentul necorespunzator al infectiei initiale, actul sexual pot influenta (favoriza) raspindirea microorganismelor catre tractul genital superior.
Ajungind in tractul genital superior, microorganismele infecteaza initial mucoasele (uterina- endometrul, sau tubara) si ulterior peretele organelor respective (mai greu in cazul uterului dar rapid in cazul trompelor uterine) iar apoi, prin extinderea inflamatiei/infectiei se realizeaza afectarea structurilor inconjuratoare pelvine si abdominale (sd. Fitz-Hugh−Curtis ) (foto).
Factori de risc/predispozanti:
Conform studiilor sunt considerati a fi: parteneri sexuali multipli, istoric de boli cu transmitere pe cale sexuala, proceduri chirurgicale (curetaje uterine, histeroscopia, biopsiile locale), varsta tanara, nivelul redus de anticorpi locali, zona larga de ectopie la nivelul colului, scaderea permeabilitatii mucusului cervical.
Contraceptia
Sigur este faptul ca mijloacele contraceptive locale, de bariera, corect folosite, scad riscul de a contracta boala. Contraceptivele orale au efecte controversate inca: desi cresc viscozitatea mucusului cervical (efect protector), scad fluxul menstrual si riscul fluxului retrograd (efect protector) cresc si zona de ectopie (efect negativ), modifica raspunsul imun local (efect negativ), pot creste numarul de parteneri sexuali (efect negativ). Dispozitivele intrauterine cresc in mod nesemnificativ riscul de BIP. Sterilizarea prin ligaturare tubara nu protejeaza de BIP, dar pacientele fac forme mult mai usoare.
PROGNOSTIC
BIP are in principal 3 complicatii:
Durerea pelvina cronica – apare la cca 25% din pacientele cu BIP, in relatie cu ciclul menstrual si poate fi legata de aderentele pelvine sau hidrosalpinx.
Infertilitatea – este complicatia majora la nivelul trompelor uterine; circa 50% din femeile cu factor de infertilitate tubar au anticorpi anti-CT prezenti. Procentul creste cu numarul de episoade de BIP. Afectarea tubarea se realizeaza prin obstruarea lumenului/peretelui tubar (unul din factorii favorizanti ai complicatiei urmatoare) sau a capatului cu fimbrii unde se produc aderente care, functie de gravitate ajung la obstructie completa cu acumularea de lichid in trompa(hidrosalpinx sau piosalpinx)(foto)
Sarcina ectopica – riscul creste cu 15-50% la femeile cu istoric de BIP, ca rezultat direct al leziunilor tubare determinate de infectie.
BIP poate conduce la abcese tubo-ovariene (pina la 1/3 din internarile determinate de BIP), pelviperitonita sau chiar peritonita si perihepatita (sd. Fitz-Hugh−Curtis)(foto).
DIAGNOSTIC
BIP acuta este dificil de diagnosticat din cauza multitudinii de semne si simptome asociate ce pot sa apara. De asemenea, multe femei pot avea forme fruste sau cu manifestari minore care pot trece de cele mai multe ori neobservate sau neglijate. Intirzierea diagnosticului si tratamentului este probabil cea mai frecventa cauza pentru sechelele inflamatorii ale trectului genital superior.
Cel mai bun diagnostic este cel bazat pe datele clinice: istoric atent evaluat si examen clinic complet.
Se poate evidentia: secretia vaginala si cervicala modificate, leziuni ale colului uterin, sensibilitate sau durere la palparea si mobilizatea colului/uteruili si anexelor.
Examenele de laborator pot completa tabloul: starea febrila sau subfebrila, leucocitoza, creterea VSH si a proteinei C reactive, documentrea infectiei cervicale/vaginale cu speciile microbiene incriminate prin culturi pozitive.
Cele mai specifice metode de diagnostic al BIP includ:
- Biopsia endometriala cu evidentierea histopatologica a endometritei
- Ecografia transvaginala sau RMN ce evidentiaza trompele uterine cu perete subtiat si pline cu lichid sau abces tubo-ovarian, cu sau fara a fi insotite de prezenta lichidului liber peritoneal, hiperemia tubara (Doppler);
- Evidentierea laparoscopica a modificarilor tubare, ovariene, pelvine sau la niveleul cavitatii adominale (perihepatita).
TRATAMENT
Tratamentul BIP se adreseaza simptomelor acute dureroase, eradicarii infectiei si minimizarii sechelelor pe termen lung (durerea pelvina cronica, sarcina tubara, infertilitatea in special de cauza tubara, esecul implantarii embrionilor, la cca 25% din paciete, in cazul procedurilor de reproducere umana asistata).
Diagnosticul si tratamentul corect si complet, cat mai rapid sunt dezideratele pentru reducerea sechelelor BIP.
Tratamentul medicamentos, chiar „supradimensionat”, este preferabil unui tratament incomplet sau tardiv (conform recomandarilor CDC Atlanta) in vederea reducerii sechelelor.
Tratamentul antibiotic cuprinde mai multe scheme recomandate de diverse organisme implicate in monitorizarea bolilor si este format din asociatii de antibiotice cu spectru larg in general.
La acesta se adauga tratamentul antiinflamator si antialgic, atat pentru confortul pacientelor, cat si pentru limitarea efectelor pe termen lung.
Tratamentul chirurgical se poate efectua laparoscopic respectand tendinta conservatoare pentru potentialul reproductiv cu drenaj simplu, adezioliza, irigare abundenta si/sau salpingectomie/anexectomie unilaterala.
Pentru informatii suplimentare sau pentru programari, echipa Wellborn raspunde la numarul de telefon 031/9105 sau la adresaoffice@wellborn.ro
Observatie:
Fotografiile sunt obtinute in cursul interventiei efectuate in cadrul Spitalului Wellborn de catre o echipa formata din Dr. Burlacu Alin, Dr. Mitroi Gabriel si Dr. Badea Cristina (ATI).
Spitalul Wellborn dispune de un bloc operator ultramodern, complet echipat si dotat cu un serviciu avansat de anestezie si terapie intensiva, ce permite tratarea afectiunilor ginecologice sau obstetricale. De asemenea, spitalul Wellborn din Bucuresti dispune de rezerve cu un standard ridicat de confort, ce includ paturi cu sisteme automatice de reglare, grupuri sanitare proprii, televizor si climatizare individuala, pentru a transforma experienta operatorie intr-una extrem de prietenoasa pentru pacienta. Pacientele sunt supravegheate 24 de ore pe zi, pe toata durata intrernarii, de catre o echipa de medici si asistente cu o bogata experienta in domeniu.